Înrudită cu Mangoldul și sfecla de zahăr, sfecla Romană, varietatea roșie pe care o consumăm și rudele ei colorate (galbene, portocalii și chiar albe, în formă de morcov mai mare) sunt consumate încă din perioada medievală. Sfecla este bogată în carbohidrați, amidon, și conține cantități moderate de fibre. Este o sursă importantă de Acid Folic.

Vitamine relevante: Acid Folic

Minerale relevante: Fier, Magneziu, Fosfor, Potasiu, Sodiu, Zinc.

Fitonutrienți, capacitatea antioxidantă ORAC (TE/ 100g): 1776 (pentru sfeclă crudă)

Cum e mai sănătoasă: crudă, rasă în salate, sau gatită, pentru a căpăta o textură mai moale.

Cum o alegem și o păstrăm: căutați sfeclă cu frunze proaspete, fără pete. Păstrați la frigider sau într-un loc răcoros și umed. Îndepărtați frunzele și păstrați-le separat, la frigider, în pungi de plastic. Cu cât păstrați mai mult sfecla, cu atât devine mai dulce, pentru că amidonul este convertit în zaharuri.

Merge bine cu:

• Ierburi & Condimente: ardei iute (fulgi), busuioc, coriandru, chimen, chimion, cimbru, ciocolată, hrean, mărar, mentă, pătrunjel, piper, scorțișoară, tarhon.
• Legume & Fructe: andive, avocado, castravete, ceapă, cartofi, capere, cocos, fenicul, lămâie, măr, morcov, portocală, ridichi, rucola, spanac, țelină, varză.
• Lactate & Ouă & Semințe: brânză de capră, nuci, ouă, smântână, unt.
• Peste & Carne: anchois, ficat, porc, pește în ulei, rață, vită.

*Valorile nutriționale ale fructelor și legumelor pot varia în funcție de tipul de agricultură folosit la cultivarea lor și de perioada care a trecut de când au fost culese până când au ajuns la noi în farfurie. Căutați produse locale, de sezon, cât mai proaspete pentru a beneficia de un maxim de vitamine, minerale și fitonutrienți.

Surse: The Oxford Companion to Food – Alan Davidson, Oxford University Press, Larousse Gastronomique – Librarie Larousse, Clarskson Potter, The New Complete Book of Food: A Nutritional, Medical and Culinary Guide – Carol Ann Rinzler, Facts on File, The Flavor Thesaurus – Niki Segnit, Bloomsbury USA