Da, ai citit bine: Ca să ai mai mult timp pentru tine & 3 zile mâncare pe masă!

Bonus: de ce e important să întrebi când nu înțelegi?

O dată la trei zile stau mai mult în bucătărie. Tura asta gătesc pui, din care fac 6 feluri de mâncare pentru monstruleții mei: suntem 2 adulți și-o scandalagioaică de 4 ani jumate. Dacă e bunicul la noi, îi spunem opa și e super carnivor, atunci iau o carcasă de pui (oase și gâtleje) + copănele + piept. Îmi rezultă tot 6 mese, dar mai generoase. Ca să vă convingeți că-i pe bune, vă pun și poze cu cele 6 feluri de mâncare de săptămâna asta, care sunt 7 că mi-a ieșit o supă în plus, bonus! L-am botezat pui agil sau fiertură agilă de pui.

Ce-am mâncat noi în ultimele 3 zile sau Idei de 6 mese dintr-un pui:

Evident, voi puteți încropi alte mâncăruri, în funcție de nevoile și gusturile familiei voastre. Ce aș vrea să rețineți e că aici găsiți mereu inspirație de sezon, șmecherii de câștigat timp și pașii care vă asigură reușita. Garantat! Pe site veți găsi și alte povești despre mâncare, chestii tehnice, gânduri, întâmplări, nu vă speriați: subliniez esențialul ca să vă fie ușor de urmărit.

Atenție! Aici și acum: TheAgileCook îți arată pas cu pas cum să-ți pregătești dintr-un pui următoarele 6 mese:

Ai nevoie musai de: pui, ceapă, morcov, țelină.

Opțional: ierburi și condimente după gust. Eu pun dafin, cuișoare, mărar, pătrunjel și cimbru.

Nu voi insista mult pe puiul întreg că în urma sondajului făcut printre prieteni, nu se complică nimeni să tranșeze un pui. Toată lumea (adică 10 din 10 respondenți) alege varianta 2 și se confirmă legea efortului minim. Dacă totuși, sunt printre voi masochiști doritori să afle cum e cu tranșatul puiului, lăsați un comentariu și prioritizez materialul…

Dacă sunteți fraieri ca mine și aveți doar plită electrică, chinuiți-vă cu penseta sau cu o brichetă mai mare! Am pe listă o lampă serioasă de gaz, o să-i vină rândul! Dacă aveți alte metode mai eficiente sau recomandări de-o lampă bună, remember: sharing is caring:)! O dată am băgat puiul în soba de lemne de era să leșin de poftă, mirosea instant a pui la jar! M-am fript și tot a trebuit să migălesc la pene! A naibii curățare chimică, nici asta nu e exactă, rămâne găina cu fulgii pe ea! Vă rog din suflet, orice ați face nu săriți peste etapa asta! Dacă-l fierbeți pe pui sau îl băgați la cuptor, piguliți-l, să se ducă toți fulgii! Penele se topesc doar pe grătar sau prăjit serios în ulei! Am rămas nemâncată într-o vizită, nu am putut să-mi șterg de pe retină penele alea de pe platoul frumos decorat, cu pui la cuptor. Am luat niște cartofi cu rozmarin, dar mi-au stat în gât că atinseseră puiul! Yak! Nu știam cum să plec mai repede! Și toți molfăiau cu poftă și mă îndemnau: ia, că-i bun!

Valabil și pentru ouă! Niciodată nu servim pui în sânge, e super pericol de Salmonella! Anul trecut au făcut fetele unei prietene Salmonella de la niște ouă de casă. Horror a fost, a ajuns cu ele la urgențe, cică eliminau necontrolat materii fecale în drum spre baie, adică se scăpau pe ele! A început cea mică, 4 ani avea: „Mami, mami, fac caca!” Prietena mea a luat-o în brațe s-o ducă la toaletă, n-au apucat să ajungă… Pe hol erau, când a început să-i țâșnească efectiv diareea prin pijamale. A venit imediat și cea mare, la fel. Plângeau săracele, îi era prietenei o milă de ele, dar n-a avut ce să le facă. Până la urmă s-a luat la toți patru… s-a rezolvat după o noapte de spital și perfuzii. De-atunci sunt foarte atentă cum fierb ouăle și puiul, mă spăl bine de tot după ce pun mâna pe ele. Încă ceva: am mereu fund, adică tocător separat pentru pui și nu ating puiul sau ouăle de alte ingrediente. PS: În bucătăriile profesioniste cârpătoarele pentru pui sunt galbene!

Adică fierbem carnea la foc mare (eu setez plita electrică la nivelul 8 din 9) și stau lângă oală până iau toată spuma. Desi sună abstract, nu e. E un pic scârbos, dar imaginați-vă cum ar fi să trecem peste etapa asta și să mâncăm toate toxinele și impuritățile adunate în spumă. Aveți deci 2 variante:

a) dați „într-un clocot”, care nu-i chiar un clocot, sunt mai multe, până se curăță zeama

b) vărsați toată zeama cu spumă, clătiți carnea și oala și puneți la loc la fiert.

Dacă nu vă grăbiți, lăsați să fiarbă la foc mic în jur de 2 ore, să scoateți toată aroma din pui. Eu gătesc pe inducție și folosesc treapta 4 din 9.

Acum îmi cunosc oalele, dar la început foloseam bolul în care serveam supa să măsor porțiile și puneam 6 boluri jumate pentru 6 porții.

Poșatul ăsta, e o tehnică franțuzească de gătit care îți garantează o textură perfectă. O folosesc pe pui de comerț, mărturisesc că n-am testat-o pe găini bătrâne de casă, că n-am avut de unde lua… Se iau bucățile de piept și copanele, se acoperă cu zeama fierbinte din fiertură, se pune capac și se lasă așa, timp de 20 -30 minute, până se petrece alchimia. Scoatem una bucată, tăiem un pic cu cuțitul să ne asigurăm că-i făcut. E gata, atunci scurgem zeama înapoi în oala cu carcasa care se scaldă printre legume și dăm de-o parte puiul poșat. E materia primă pentru următoarele 6 mese pe care s-o customizați agil, după gustul vostru și-al celor dragi. Evident, inspirați de recomandările de pe site.

Puteți alege o cale mai simplă, renunțați la poșat și lăsați toată carnea să fiarbă în supă. Riscul e să fiarbă prea tare și să iasă de pe os. În plus, pierdeți textura perfectă și partea estetică, dar rămâne gustul.

Uite, eu chiar acum o pun de-un ostropel pentru mâine: călesc 2 cepe, o crenguță de cimbru, 2 foi de dafin, usturoi cât cuprinde, 2 copane și-unul din piepți, înăbuș cu bulion și dau într-un clocot. Au timp să se amestece aromele, mâine va fi perfect! Mereu îmi consult monstruleții: Avem ostropel, îl vreți cu paste sau cu mămăligă, și fac garnitura în funcție de preferințele lor. Mai las o opțiune de rezervă: nici nici, bine, ce ați zice de-un piure? Implicarea e cheia…

De la Escoffier (1846 – 1935, bucătar, restaurator, scriitor, responsabil cu popularizarea bucătăriei franțuzești), avem o regulă de aur, o formulă, care arată cam așa:

a). ceapă/ morcov/ țelină = 2/ 1/ 1, adică pe aproximatelea, cântăritelea, asta să fie proporția între cele 3 legume primordiale. Cu mențiunea că franțuzii folosesc tije de țelină, noi rădăcinile din dotare.

b). oase/ legume = 5/1, adică volumul oaselor să fie de 5 ori mai mare ca volumul legumelor. Francezii mai adaugă și niște buruieni (ce-au și ei prin casă: cimbru, pătrunjel, busuioc, rozmarin, tarhon) legate cu ață, într-un buchet (bouquet garni) și 1-2 foi de dafin, 3-4 cuișoare. Cuișoarele le înfig în foile de dafin sau în ceapă, să nu se piardă în adâncimile supei.

Ne jucăm cu copilul, șmotruim, sunăm un prieten, citim, scriem, băgăm niște rufe la spălat, voi alegeți!

Scot carcasa de pui din care dezosez tot ce găsesc și pun într-o caserolă bucățile de carne recuperate. Zero food waste și-s perfecte în ciorba de mâine. Dau zeama prin strecurătoare (cu câte-o bucată de tifon ca să hrănesc OCD-ul din mine). O pun bine. Din ea fac 3 ciorbe, și adaug profunzime într-un sos. Asta a fost, am baza pentru 3 zile, pe care construiesc într-un sfert din timp niște mese super gustoase și sănătoase, că știu ce-am pus în mâncare.

A fost greu când am început să gătesc, nu știam de unde s-o apuc, rețetele erau lungi, dificil de urmărit. Îmi ziceau că-i gata în 30 minute, pe naiba! Mie-mi lua o oră! Am observat însă că după 2-3 încercări, ajungeam și eu la 30 minute. Repetiția e cheia! 

Da, a naibii repetiția asta, chiar e mama învățăturii! După multe încercări, întrebări în stânga și-n dreapta, mâncărurile mele au devenit mai gustoase, variate și ușor de pregătit. A meritat efortul! Acum pot da mai departe.

Îmi place să cred că TheAgileCook ar putea avea un rol cât de mic în a vă ușura existența și a vă da cât mai multe răspunsuri la eterna întrebare: Eu ce mănânc azi?

Un lucru mi-ar plăcea să rețineți: n-ați înțeles, n-am fost suficient de clară? N-a ieșit ceva? Scrieți-mi, întrebați-mă! Nu faceți ca doamnele pe care le-am auzit fără să vreau, pe când stăteam liniștită într-un colț de cafenea și croșetam cele de mai sus.

TheAgileCook

Terminasem textul de sus și pritoceam pozele, când un iz puternic floral amestecat cu mosc, vanilie și ocean mă face să tresar. Îmi ridic nasul din laptop și văd două doamne frumoase, o blondă și-o brunetă, ambele pe la 40 ani, că se așază la masa de lângă. Nici n-apucă să-și dea jos paltonul roșu Bordeaux, că doamnei brunete, cu păr lung prins în coadă, îi sună telefonul: Smiley si Feli, Vals…

– Bună, bine, am ieșit cu o colegă, cu Iulia! Stai nu închide, că vroiam să te întreb ceva: tu ce ai înțeles din trainingul de ieri? Ce facem cu proiectul ăsta nou? Câte proiecte sunt? (….) Aha, da. Deci e același proiect dar nu se mai numește așa, i-au schimbat numele. Io nu prea am auzit bine și de-aia am vrut să te întreb, tu ce ai înțeles? (….) Aha, nici tu n-ai înțeles?! Nici Iulia, nici Mari de la Oradea! L-am sunat și pe Mișu de la Cluj, nici el n-a auzit. A înțeles doar că trebuie să ne implicăm și că sunt multe proiecte noi. Cine știe ce proiecte sunt, vedem, da! Lasă că te mai sun eu dacă aflu ceva, te pup, îți scriu pe chat!

O studiez cu coțul ochiului pe blondă, Iulia: frumoasă, cu ochi mari albaștri, păr scurt, de un blond suav, îmbrăcată toată în albastru. Aștepta cuminte să termine pretina conversația, timp în care își poza cafeaua cu moț mare de frișcă și ciocolată rasă peste.

-Scuze, era colega mea din Târgoviște, nici ea n-a înțeles nimic din trainingul de ieri. Și nu știu ce să fac, că trebuie să explic mai departe, știi că am echipa, sunt supervisor. E, om vedea. Ia zi, la Sibiu ce-ai făcut?

– Păi ne-am dus degeaba la Sibiu, nu s-au deschis mallurile, zice blonda. Ne-am plimbat un pic prin centru, era frig, ce să facem. Am mâncat un meniu al zilei, ne-am urcat în mașină și-am plecat acasă. Și pe mine mă enervează că n-am prea înțeles ce e cu proiectele alea și sincer nu mă mai interesează! M-am săturat să lucru la patron! Știi unde m-aș duce? În învățământ m-aș duce înapoi! Nu m-aș mai duce la patron, poate să fie orice serviciu. Mai bine învăț ceva, fac ceva! Mi-aș lua o mașinuță, m-aș apuca de învățat și-aș merge pe sate. Că așa-i mai simplu, altfel cum? La oraș n-am nicio șansă.

-Da, merită în învățământ, a confirmat bruneta cu un aer important. Au salar mare acum și tot felul de sporuri…Trebuie să faci ce-i mai bine pentru tine! Eu am înțeles în linii mari, au zis că evaluările au reușit să le termine, după nemulțumirile, știi, prostii de-astea de-ale lor. Apoi au zis că au schimbat numele proiectului, și de-aici n-am mai auzit. Că vorbea în engleză și nu se auzea și nu înțelegeam nimic în căști. Și n-a zis nimeni că nu se aude, nici măcar șefa mare! Trebuie să ne băgăm în proiecte noi, așa ne crește salarul! …Uite, ce mâini aspre ai!

– Da, am uitat să-mi dau azi cu cremă. Am crema la mine, e aia din reclama de la TV. Își scoate mândră crema din geanta ei albastră și-și suflecă mânecile rochiei indigo. Bună rău crema asta, zice în timp ce-și masează tacticoasă mâinile uscate. Își merită toți banii! Și tu ai terminat cafeaua, unde te duci după asta?

– Da, io trebuie să mă duc la dentist, mi-a murit rădăcina sau nervul aicea, uite. Și blonda se zgâiește la propriu în gura deschisă a brunetei, zicând cu satisfacție:

-Ar merge să-ți faci și-o albire, să ai dinți frumoși ca ai mei!

Nu creeed! Așa doamne fine, în căutare de sens, s-o dea pe dureri de șale și pe călcâie crăpate! Până aici mi-a fost! Mi-am închis dezamăgită laptopul și-am plecat la piață după spanac!