Înrudită cu Mangoldul și sfecla de zahăr, sfecla Romană, varietatea roșie pe care o consumăm și rudele ei colorate (galbene, portocalii și chiar albe, în formă de morcov mai mare) sunt consumate încă din perioada medievală. Sfecla este bogată în carbohidrați, amidon, și conține cantități moderate de fibre. Este o sursă importantă de Acid Folic. Vitamine relevante: Acid Folic Minerale relevante: Fier, Magneziu, Fosfor, Potasiu, … Continuă să citești Sfecla
Ca și celelalte produse de origine animală, peștele este o sursă excelentă de proteine, în plus conține Iod, Seleniu, Fosfor, Omega 3 și unul dintre puținele alimente în care găsim mici cantități de Vitamina D. Deși unii pești pot avea o cantitate asemănătoare de grăsimi cu carnea, grăsimea peștelui este în principal nesaturată. Datorită acizilor grași și Omega 3 au efecte protectoare asupra organismului. Vitamine relevante: Vitamina … Continuă să citești Peste
Mazarea este cultivată încă din Epoca Bronzului, era consumată atât de greci cât și de romani, apoi a ajuns în India și în China în secolul VII era noastră. Mazărea conține multe fibre (solubile și insolubile), proteine și foarte puține grăsimi. La câteva ore după ce a fost culeasă, aproape jumătate din zaharurile din mazăre se transformă în amidon. Petit pois este un termen franțuzesc, … Continuă să citești Mazare
Ciupercile sunt de multe feluri, și-s împărțite în numeroase familii (genuri) diferite, în funcție de locul în care cresc. Folosim proaspete ciuperci albe (champignon), brune, Pleurotus, și ciuperci deshidratate shiitake și urechi de lemn. Ciupercile au un în general un conținut ridicat de fibre, celuloză, proteine si mici cantități de vitamine și minerale. Vitamine relevante: Riboflavină, Niacină, Vitamina B12, Vitamina D. Minerale relevante: Fosfor, Potasiu, … Continuă să citești Ciuperci
Originile guliilor sunt la fel de misterioase precum forma lor: deși sunt descrise din secolul I de Plinius cel Bătrân, dovezi clare ale existenței lor apar în secolul XIV în Franța. Guliile sunt înrudite cu varza și au un continut mare de fibre. Guliile mature au o cantitate atât de mare de fibre că nu se pot mânca. De la gulii putem consuma atât rădacina, … Continuă să citești Gulii
Ne dau: Castraveții conțin foarte multă apă, aproape 96%, și au niște fibre dietetice speciale. Fibrele din castraveți sunt unice prin faptul că își pot menține până la de 30 ori greutatea în apă (în comparație de exemplu cu tărâțele din grâu care reușesc să-și rețină doar până la 4-6 ori greutatea în apă). Castraveții conțin Acid Tartaric, care inhibă sinteza lipidelor din carbohidrați. Castraveții … Continuă să citești Castraveți
Culmea, nu? arahidele nu sunt nuci, ci legume, precum fasolea și mazărea. Ca o curiozitate, își păstrează energia mai degrabă sub forma de grăsimi și nu de amidon. Sunt bogate în fibre și proteine, iar arahidele crude au multă Tiamină și Vitamina B6, doar că se pierd după procesul de coacere. Vitamine relevante: Vitamina E, Acid Folic, Niacină, Vitamina B6, Tiamină. Minerale relevante: Calciu, Fier, … Continuă să citești Arahide
Usturoiul este una dintre primele ierburi cultivate, la inceputuri fiind folosit in scopuri medicinale si magice. Usturoiul avea rol in procesul de mumificare si a fost gasit in mormintele egiptene unde era lasat (impreuna cu alte mancaruri) ca ofranda zeilor. Usturoiul era pentru greci si romani una din legumele importante, fiind considerat un aliment care te intareste, ideal pentru muncitori si soldati. Desi la inceput … Continuă să citești Usturoi
Lintea este bogată în fibre, proteine și are un conținut foarte scăzut de grăsimi. Este o sursă excelentă de fibre insolubile și solubile. Lintea crudă conține antinutrienți ce inactivează enzimele specializate în digestia proteinelor și a amidonului, conține substanțe ce inactivează Vitamina A. Cele de sus nu sunt însă valabile pentru lintea fiartă. Vitamine relevante: Vitamina B6, Vitamina B12, Tiamină, Riboflavină, Niacină, Acid Folic. Minerale … Continuă să citești Linte
Brânza se obține printr-o serie de reacții chimice: peste lapte se adaugă bacterii (Lactobacili sau Streptococi). Bacteriile digeră lactoza (zahărul din lapte) și eliberează Acid Lactic, ce coagulează Caseina (proteina laptelui) în cheaguri. Cheaguri (enzime gastrice extrase din stomacul vacilor) sunt adăugate în amestecul ce se lasă la fermentat. Cu cât cheagurile stau mai mult, cu atât brânza va fi mai tare. Când se întăresc, … Continuă să citești Brânză
theagilecook.com 