Paprika, pudra de ardei iute, a apărut pentru prima oară în Ungaria, prin 1600. Primii ardei pentru paprika au ajuns în Ungaria de la bulgari, care-i cultivau după ce i-au preluat de la turci. Pudra de ardei are mai multe grade de iuțeală: în general paprika unguresc este considerat mai picant decât cel spaniol (numit și pimento), la fel cele marocane și portugheze. Paprika provenită din Statele Unite este mai blândă.

Fitonutrienți, capacitatea antioxidantă ORAC (TE/ 100g):  21 932

Merge bine cu: vită, brânză, pui, rață, majoritatea legumelor, porc, orez.

Se combină cu: chimen, cardamom, usturoi, ghimbir, oregano, pătrunjel, piper, rozmarin, șofran, cimbru, turmeric, iaurt, smânâtană.

Știați că:

• Prăjit încet în ceapa și untură sau ulei, este baza pentru goulash, paprika de vițel sau pui.
• Colorează și dă aromă cartofilor, orezului și multor legume.
• În Spania este folosit în Sofrito în mâncărurile pe bază de orez, cartofi, în omlete și pește.
• În Maroc se pune în tajine, în Turcia în supe, mâncăruri de legume și carne și în India dă culoare mâncărurilor.
• E unul din ingredientele preferate pentru cârnați și alte preparate din carne.

Esențial pentru: sosul romesco.

Surse: Herbs and Spices – Jill Norman, DK, Larousse Gastronomique – Librarie Larousse, Clarskson Potter, The Oxford Companion to Food – Alan Davidson, Oxford University Press