Cimbrul este una din aromele esențiale atât în bucătăria europeană cât și în cea din Orientul Mijlociu. Spre deosebire de multe alte ierburi, își păstrează aroma și după un ce a fost gătit mult timp. Folosit cu discreție, amplifică aroma altor ierburi fără să le copleșească, iar în tocănițe și preparate la cuptor se combină de minune cu ceapă, bere sau vin.

Fitonutrienți, capacitatea antioxidantă ORAC (TE/ 100g):  nu este încă disponibilă

Merge bine cu: vită, varză, morcov, porumb, vinete, miel, praz, ceapă, cartofi, iepure, roșii, ciuperci.

Se combină cu: busuioc, dafin, ardei iute, usturoi, lavandă, măghiran, nucșoară, oregano, paprika, pătrunjel, rozmarin, ienibahar, cuișoare.

Știați că:

• Cimbrul a devenit indispensabil în orice tocăniță franțuzească, de la fierturi (pot au feu) la cassoulet (mancaruri gătite mult la foc mic).
• Este folosit la pateuri, supe groase din legume, sosuri pe bază de roșii sau vin și în marinade pentru porc sau vânat.
• Cimbrul uscat ocupă un loc de cinste în bucataria creolă și cajun din Louisiana, unde apare în gumbos si jambalayas.
• În Marea Britanie e pus în umpluturi, plăcinte, peste iepure. 

Esențial în: majoritatea buchetelor garnis.

Surse: Herbs and Spices – Jill Norman, DK, Larousse Gastronomique – Librarie Larousse, Clarskson Potter, The Oxford Companion to Food – Alan Davidson, Oxford University Press